De azi mi-am reluat activitatea fizica, in parc. Piciorul meu e bine. Dupa atat timp, in sfarsit e bine. Am prestat 5 km de mers alert, pentru ca e destul de racoare. Am uitat si de raceala. Da, am uitat sa scriu de asta. Acum, mai nou sunt racita. Nu sunt eu minunata, cum le am pe toate ? 😆
Azi am gustat o ora intreaga de fericire. Da. Aia e fericire. Sa poti respira ( chiar si cand esti racit si ai nasul infundat ) aerul din parc, aroma de toamna a lacului si a frunzelor ruginii, e o fericire. Sa poti merge si sa nu te doara nimic, e o fericire. Sa fii sanatos, e minunat. E minunat sa traiesti . Si e un miracol sa-ti dai seama de asta.
Frunze ruginite. Frunze ingalbenite. Copaci desfrunziti. Vantul. Lacul. Flori nou plantate, galbene si violete. In rest, pustiu. Banci goale. Pe ici, pe colo cate-un om. E destul de racoare. Stii cat e de frumos sa te bucuri de toate astea ? Doar tu, singur… Si sa nu te doara nimic. Sa ai doua maini, doua picioare. Sa fi intreg. Sanatos. E mai mult decat fericire. Bucurie imensa cand tragi aer in piept. Aer rece. Mult. Mangaiere pentru plamani.
Stii cum e sa privesti cu ochi verzi verdele ierbii de toamna ? Indescriptibil. Imi fac bine momentele astea. Nu mai mi-e rau de la suflet. Uit. Nu ma pot gandi la nimic, in afara de ce simt si ce vad. Cat dor aveam de momentele astea. Cata nevoie, deja. Ma bucur. Am un tonus grozav. Ziceam ca sunt racita ? Aproape am uitat. Eram preocupata cu descoperirea bucuriei in lucrurile marunte. Lucruri atat de mici care-ti creeaza bucurie atat de mare.
Pentru cei carora o sa vi se para stupid postul asta, faceti urmatorul lucru. Puneti o mana la spate. Legati-va la ochi. Pentru doar 10 minute. Incercati sa faceti lucrurile obisnuite pe care le faceti zilnic, in casa. Garantez ca nu veti rezista 10 minute. Veti renunta inainte. Va veti ajuta de mana de la spate sau va veti descoperi ochii. Acum ganditi-va. Sunt oameni care nu sunt atat de bucurosi ca noi, cei ce le avem pe toate intregi. Dar sunt atat de luminosi . Noi de ce nu putem fi ca ei ? Ne pierdem in lucruri atat de marunte…
Traiti-va viata ! Nu alergati dupa ea. 🙂
Imbratisari cu suflet 