Amintire in lumina

Saptamana trecuta am vazut un film. Nu mai stiu pe ce post tv, nu mai stiu cu cine era si nici cum se numea . Si nici nu sunt importante lucrurile astea. O scena din filmul asta mi-a amintit de o secventa traita de mine, cu vreo 7 ani in urma. Scena din film incepe in acelasi mod cu scena din capul meu. Lumina puternica. Tavan. O ea pe o masa de operatie…

Clipeam rar. In stanga mea auzeam o voce feminina . Anestezicul administrat pana atunci imi incetinea simturile. In dreapta era un barbat inalt, cu mustata. Ma uitam in ochii lui si clipeam din ce in ce mai rar. La un moment dat am simtit ca ma ustura degetele de la mana dreapta. Am intors usor capul spre ele si barbatul in verde imi baga in vena tot anestezicul de data asta. In scurt timp usturimea aia urca pe brat, spre umar, cuprinzandu-mi si fata. Am inchis ochii si simteam, ca prin vis niste palme pe fata mea, dar nu mai aveam puterea sa revin. Atunci am picat.

Eram pe un camp verde, plin cu flori, cand auzeam niste voci si simteam iar niste palme pe fata mea. Din ce in ce mai dureroase. Am deschis ochii si am vazut-o pe ea. Semana mult cu cineva apropiat, dar mi-am zis ca delirez. Auzeam ca prin vis ca operatia mea a durat cel mai mult si am avut si complicatii. M-au intrebat cum ma numesc si le-am raspuns prompt. M-au pregatit pentru salon. Pe coridor am vazut-o pe mama plangand si am picat iar. Nu mai aveam putere sa-mi tin ochii deschisi, desi trageam de mine. Zilele ce-au urmat au fost ingrozitoare.

Uneori ma gandesc ce s-ar fi intamplat daca ajungeam mai tarziu la spital. Era o iarna ingrozitoare . Probabil ca as fi ramas in primavara aia pe care am visat-o si de care am fost atat de fascinata .